Vene varicoase intramatic

vene varicoase intramatic

Venulele au un diametru mai mare: de la 30 până la pm. Arhitectonica lor este la fel ca şi a arteriolelor.

Prin ele sângele trece în patul venos. Porţiunea venoasă a reţelei microcirculatoare împreună cu capilarele limfatice îndeplinesc funcţia de drenare, reglând echilibrul hema- tolimfatic dintre sânge şi lichidul extravascular; contribuie de asemenea la eliminarea produselor metabolismului de la ţesuturi. vene varicoase intramatic

vene varicoase intramatic

Prin pereţii venulelor, ca şi prin cei ai capilarelor, migrează leucocitele. Drept exemplu poate servi rinichiul. De obicei, la reţeaua capilară vine o arteriolă şi pleacă o venu- lă.

Chirurgia Sistemului Venos Al Membrelor Inferioare - Ignat

Deci, angioarhi- tectonica patului hemomicrocirculator al rinichiului schematic poate fi prezentată astfel: arteriolă - capilare - arteriolă - capilare - venulă. O astfel de reţea minune se formează şi în parenchimul ficatului între vena centrală şi cea interlobulară.

vene varicoase intramatic

Venele Venele sunt vasele vene varicoase intramatic colectează sângele de Ia nivelul vene varicoase intramatic capilar şi îl exerciții din apă varicoasă în yoga la inimă.

Pentru vene este specific principiul de convergenţă în distribuirea vaselor, care prevede confluenţa multiplelor vene varicoase intramatic mai mici în vase mai mari. Rolul valvulelor este de a preîntâmpina circulaţia retrogradă a sângelui. Valvule comportă venele de calibru mic, mediu şi unele de calibru mare.

Un număr mare de valvule se determină în venele membrelor inferioare. Venele cave, venele cerebrale şi cervicale, venele renale, vena portă şi cele pulmonare nu au valvule. Venele pjg. Valvule venoase: 1 - superficiale, venae superficiales, sunt lumenul venei; 2-valvulele.

Sindromul Klippel-Trenone - care este capabil medicina modernă?

Venele profunde, venae profundae, sunt perechi şi însoţesc arterele omonime ale membrelor, fiind numite şi vene satelite. Unele vene pro 17 - - funde pot fi impare, de ex.

Venele superficiale se unesc cu cele profunde prin vene penetrante, care îndeplinesc rolul de anastomoze. Numărul venelor depăşeşte numărul arterelor. Anastomozând între ele, formează plexuri venoase, plexus venosus, localizate pe suprafaţa sau în pereţii unor organe.

Rădăcinile constituie acele vene la confluerea cărora se formează trunchiul venos magistral. Afluenţii se deschid în vene varicoase intramatic magistral, de-a lungul traiectului său.

Trunchiuri venoase magistrale sunt: jugulare interne şi externe, subclaviculare, brahiocefalice, impară şi semiimpară, iliace interne, externe şi comune, lienală, mezenterică superioară şi inferioară. Refluxul sângelui venos de la cap, gât, membrele superioare, jumătatea superioară a trunchiului şi de la organele cavităţii toracice are loc în vena cavă superioară, v. De la organele tractului digestiv şi splină, sângele venos se varsă în vena portă, v. Sângele venos de la membrele vene varicoase intramatic, porţiunea inferioară a trunchiului, organele micului bazin, organele pare ale cavităţii abdominale şi de la ficat se adună în vena cavă inferioară, v.

Ambele vene cave deschid în atriul drept al inimii.

Chirurgia Sistemului Venos Al Membrelor Inferioare - Ignat

Al patrulea sistem este reprezentat de venele proprii ale inimii. Ele constituie căi colaterale pentru fluxul sângelui venos, evitând venele magistrale. Capilarele şi postca- pilarele limfatice constituie patul limfomicrocirculator.

vene varicoase intramatic

Limfa, trecând prin ganglionii limfatici, se filtrează, se îmbogăţeşte cu limfocite şi, în cele din urmă, se varsă în patul venos. Circulaţia colaterală Dacă torentul sangvin întâlneşte dificultăţi pe căile principale, sângele se îndreaptă pe căile colaterale, vene varicoase intramatic ce conduce la apariţia circulaţiei colaterale.

Circulaţia colaterală reprezintă procesul de distribuire a sângelui către organe prin căi colaterale de circulaţie, ocolind sectorul cu dereglări locale a permeabilităţii vaselor magistrale.

Sursa principală de dezvoltare a ramurilor colaterale sunt anastomozele vaselor sangvine.

Nivelul de dezvoltare a anastomozelor şi posibilităţile reorganizării lor în vase colaterale determină plasticitatea patului vascular vene varicoase intramatic regiune sau într-un organ sau altul al corpului. După o ocluzie a arterei magistrale, dezvoltarea ramurilor colaterale accesibile vederii are loc după de zile, iar după ocluzia venelor magistrale peste de zile.

vene varicoase intramatic

Aşadar, circulaţia este redresată înaintea apariţiei colateralelor vizibile. Fenomenul se datorează faptului că vene varicoase intramatic caz de ocluzie a vaselor magistrale un rol deosebit în dezvoltarea vascuîariza- ţiei colaterale revine patului hemomicrocirculator. Anume aceste anastomoze şi asigură vitalitatea organelor după ocluzia vaselor magistrale. Ulterior, odată cu evidenţierea vaselor tratament cu laser varicoză mogilev principale, rolul colateralelor microvasculare scade treptat.

vene varicoase intramatic

In dezvoltarea circulaţiei colaterale se disting trei etape: - prima etapă, până la 5 zile, când în zona ocluziei vasului magistral are loc încadrarea în circulaţia colaterală a unui număr maxim de anastomoze; - a doua etapă de la 5 zile până la 2 luni, timp în care în colaterale microvasculare se reorganizează anastomozele arteriolo-arteriolare şi venulo-venulare; - în etapa a treia are loc diferenţierea şi stabilizarea căilor principale în circulaţia colaterală şi reducerea colateralelor microvasculare vene varicoase intramatic raport cu noile condiţii ale hemodinamicii.

Aceste modificări suscită o perioadă relativ îndelungată de vene varicoase intramatic 2 până la 8 luni. Durata perioadelor doi şi trei este cu de zile mai mare în comparaţie cu circulaţia colaterală venoasă, ceea ce demonstrează că plasticitatea patului venos este cu mult mai înaltă.

Fiecare intervenţie chirurgicală, traumă sau plagă este urmată de o ligatură a vaselor sangvine, de tromboze sau de edemul ţesuturilor care conduc la comprimarea pereţilor vaselor. In aceste cazuri este necesar de a cunoaşte şi a determina posibilităţile patului vascular - prezenţa anastomozelor, nivelul lor de dezvoltare, starea patului microcirculator şi plasticitatea vaselor regiunii corespunzătoare.

Circulaţia colaterală reprezintă o importantă adaptare funcţională a organismului, care asigură vascularizaţia incontinuă a organelor şi ţesuturilor în afectări considerabile ale sistemului vascular. A Dezvoltarea arterelor în timpul evoluţiei intrauterine, la embrionul uman se dezvoltă două sisteme circulatorii: circulaţia vitelină sau omfalomezenterică, de scurtă durată, şi circulaţia ombilicală sau uteroplacentară.

Intenenţii pe sistl'mul ,'enos "rofund 98 A. Trombcclomia veJ10asă N.

Aceste circulaţii, deşi diferite, utilizează în comun o serie de vase, care constituie sistemul circulator intraembrionar fig. Dezvoltarea sistemelor circulatorii embrionare: 1 - cord embrionar; 2 - arcuri aortice; 3 - aorta dorsală; 4 - vase viteline; 5 - sac vitelin; 6 ~ cordon ombilical şi vase ombilicale; 7 - venă cardinală anterioară; 8 - venă cardinală posterioară.

vene varicoase intramatic

De la el se desprind două aorte ventrale care se înco- voaie, formând arcurile aortice. Ultimele continuă cu segmente descendente sub forma celor două aorte dorsale.

Mai multe despre acest subiect